Vegetarian sau vegan?
Remarci necesare asupra unei dezbateri inutile

din Buletinul EVU Nr.3+4, 1995

de Dr. Helmut F. Kaplan

Vegetarienii nu duc o viata usoara. Pana nu demult erau luati in ras de catre mancatorii de carne, dar, colac peste pupaza, de data aceasta necazul vine din directia opusa: critici din partea vegan-ilor, care refuza nu numai carnea, ci si produsele lactate, ouale si articolele din piele, din motive morale. In acest sens, apar doua teze de la bun inceput, pentru a ilustra problemele generate si efectul exploziv al intrebarii "Vegetarian sau vegan?":

Criticile veganilor la adresa vegetarienilor, din punct de vedere etic si faptic, sunt complet justificate.

Criticile veganilor la adresa vegetarienilor, din punct de vedere al politicii si strategiei, sunt complet gresite.

Ca deobicei, cand se ajunge la discutii obiectiv multilaterale si incarcate emotional, este recomandabil a se privi faptele pentru inceput intr-o maniera neinteresata.

Fiecare 'utilizare' comerciala a animalelor, si de asemeni cele din industria lactatelor, industria oualor si industria pielariei, inseamna de fapt 'exploatare' - de vreme ce competitia, gandind economic si tintind profitul, conduce automat la exploatarea animalelor. In plus, industria laptelui, a oualor si industria pielariei sunt atat de strans, multilateral si nedetasabil legate de industria carnii, incat fiecare consumare sau utilizare de produse lactate, oua si produse din piele stimuleaza in acelasi timp si industria carnii.

Trei exemple ilustrative: viteii vacilor de lapte isi gasesc imediat locul la macelarie, presupunand ca nu sunt femele pentru a fi dirijate catre dureroasa productie de lapte. Puii de gaina, daca sunt masculi pentru a fi gazati, inecati sau azvarliti intr-un malaxor, sfarsesc prin a ajunge pui de consum. Vanzarile de pielarie cresc marja de profit a producatorilor de carne.

Pe de alta parte, este complet nelalocul lui sa inghesui in aceeasi oala vegetarienii cu mancatorii de carne, desi nu este foarte rara exprimarea "cine mananca branza poate manca de asemeni si carne!". In mod evident, carnivorii genereaza daune mai mari, deoarece ei nu se limiteaza, ca vegetarienii, sa exploateze animalele prin intermediul furnizorilor de lapte si branzeturi si astfel sa sprijine in mod indirect industria carnii. Mancatorul de carne, care deobicei este de asemeni si un consumator de lapte, oua si produse de pielarie, ca sa mai scurtam povestea, a trimis la moarte mult mai multe animale decat un vegetarian.

Un alt fapt demn de luat in seama cand se pune intrebarea "Vegetarian sau vegan?" este urmatorul: a deveni vegan nu este un lucru de facut intr-un singur pas. Din contra se intampla foarte frecvent sa fii vegetarian inainte de a te converti de la mancator de carne la vegan. Macar si numai din acest punct de vedere, ar fi stupid sa condamni vegetarianismul, de fapt primul pas catre veganism.

Mai mult: pentru vegetarianism se poate face publicitate in mod cinstit in public. Aici, 'munca de convingere' are sens si este necesara, deoarece motivele etice si practice pentru renuntarea la consumul de carne nu numai ca pot fi facute plauzibile in mod rational, dar de asemeni si din punctul de vedere al modului de viata; inlocuirea ruladei de carne cu rulada de branza si a sosului de carne cu sos de legume - este usor de imaginat. Dar sa te abtii de la 'toate' intr-un singur pas, cere mult prea multa imaginatie (chiar daca din cauza insuficientei informatiilor) si provoaca teama, manie, si mai mult - eschivare: 'Ei bine, atunci am sa fac pur si simplu ce am facut si pana acum, am sa mananc tot ce doresc!'

Catre vegetarianism poti sa conduci oamenii, insa la veganism ei trebuie sa ajunga singuri. Pasul catre veganism are loc silentios, in particular. Totusi, in general acesta are loc numai cu o singura conditie: daca oamenii sunt motivati sa inceteze exploatarea animalelor din motive etice. Sensibilitatea necesara pentru acest lucru poate fi obtinuta aproape intotdeauna de la un vegetarianism fundamentat pe baze etice. Iata de ce este atat de important sa conduci oamenii catre vegetarianismul etic. Orice se intampla mai departe, daca se intampla, se intampla de la sine.

Condamnarea vegetarienilor nu formeaza vegani, ci pur si simplu impiedica formarea vegetarienilor. Condamnarea vegetarianismului este inutila si produce imense pagube. Important este, dupa cum am mai amintit, sa existe o motivatie morala.

Iata de ce acei care au intentia cinstita de a se abtine de la consumarea carnii, acei care deja au ajuns la stadiul implinit, de vegan, si toti cei aflati 'in faze intermediare' trebuie sa se uneasca strans - in loc sa se obstructioneze unii pe altii si astfel sa faca rau animalelor.

Daca acest conflict intre vegetarieni si vegani nu ar fi existat, probabil ca ar fi fost inventat de catre sefii campaniilor publicitare ale industriei carnii - si ar fi fost o idee stralucita. Nu exista placere mai mare pentru carnivori decat privelistea oferita de ne-carnivorii care se cearta intre ei!

Dr. Helmut F. Kaplan, nascut in 1952, este filosof, scriitor si preda la Universitatea din Salzburg. El a publicat mai multe carti: "Philosophie des Vegetarismus" (1988), "Warum Vegetarier?" (1989), "Sind wir Kannibalen?" (1991), "Leichenschmaus" (1993) si "Warum ich Vegetarier bin" (1995).

Tradus in engleza de C. Reiter

Traducerea : Stefan Kocsis skocsis@gemma.geo.uaic.ro